Rusaliile, cunoscute și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare importantă în calendarul ortodox, prăznuită la 50 de zile după Paști. Pe lângă însemnătatea religioasă profundă, Rusaliile reprezintă o sărbătoare bogată în tradiții, obiceiuri și superstiții populare, unele dintre ele păstrându-se până astăzi, în special în zonele rurale.
În tradiția creștină, Rusaliile marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste Apostoli, dăruindu-le puterea de a propovădui în diferite limbi. Acest eveniment este considerat nașterea Bisericii creștine.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii 2025
În biserici, slujbele de Rusalii sunt însoțite de rugăciuni speciale, iar credincioșii aduc frunze de nuc pentru a fi sfințite, frunze care simbolizează limbile de foc prin care Duhul Sfânt s-a manifestat.
Numele de „Rusalii” provine din latinescul „Rosalia”, o sărbătoare romană a florilor și a morților. În folclorul românesc, Rusaliile au fost asociate cu spirite feminine, asemănătoare cu ielele, zâne misterioase care bântuie și pedepsesc oamenii care nu le respectă zilele.
Acest sincretism între credințele precreștine și cele creștine a dat naștere unei serii de practici care, în multe cazuri, nu au o legătură directă cu religia, ci mai degrabă cu protejarea de spiritele rele.
Dansul călușarilor
Una dintre cele mai spectaculoase tradiții legate de Rusalii este dansul Călușarilor. Acest obicei, întâlnit mai ales în sudul țării, este un ritual magic menit să alunge bolile și duhurile rele. Călușarii, îmbrăcați în costume tradiționale cu clopoței și batiste, dansează în cerc și poartă în mâini bastoane cu care „vindecă” oamenii atinși de rău.
Se spune că dansul lor are puteri tămăduitoare și că poate aduce noroc și sănătate. Călușarii respectă o serie de reguli stricte, iar intrarea în ceata lor presupune inițieri speciale.
Frunzele de nuc
În ziua de Rusalii, credincioșii duc la biserică frunze de nuc pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi puse la icoane, porți sau ferestre pentru a proteja gospodăria de rele. Frunza de tei are, în credința populară, puterea de a alunga spiritele rele și liniștește sufletul.
Citește și: Moșii de iarnă 2025: Tradiții și obiceiuri pentru Sâmbăta Morților. Ce e bine să faci pe 22 februarie
Stropitul cu apă
Un alt obicei practicat în unele regiuni este stropirea cu apă a oamenilor și a animalelor, pentru purificare și sănătate. Se crede că această practică îndepărtează influențele malefice și pregătește pe toată lumea din sat pentru vară.
Pomenirea morților
În duminica Rusaliilor și în ziua următoare (a doua zi de Rusalii), în multe sate se fac pomeniri pentru cei adormiți. Se împart colaci, fructe, vin și mâncare gătită, iar femeile împodobesc mormintele cu flori și frunze verzi, după ce cu doar o zi înainte, sâmbătă, are loc praznicul Moșilor de vară.
Rusaliile sunt considerate zile „periculoase” din punct de vedere spiritual. Se spune că cine lucrează în aceste zile sau nu respectă tradițiile poate fi pedepsit de iele, ființele supranaturale care provoacă boli sau nebunie.
Cele mai importante superstiții de Rusalii sunt:
- Nu se intră în pădure, pentru că acolo „joacă” ielele și poți fi „luat din Rusalii”.
- Nu se doarme sub cerul liber, pentru a nu fi posedat de spirite.
- Femeile nu cos și nu spală în ziua de Rusalii, ca să nu atragă ghinionul.
- Nu se ceartă cu nimeni, deoarece conflictele născute acum pot avea urmări grave.
Rusaliile sunt o sărbătoare cu o simbolistică profundă, în care sacrul și profanul se împletesc într-un mod unic. Deși multe dintre obiceiurile păgâne au fost reinterpretate în cheie creștină, ele continuă să exprime nevoia comunităților de protecție, purificare și comuniune spirituală.
Ce se împarte de Moșii de vară 2025. Ce obiceiuri respectă românii pe 7 iunie...