Noua formă de diabet a fost propusă în anul 2005, când doi cercetători de la Universitatea Brown, din Statele Unite, au observat că și neuronii pot deveni rezistenți la insulină, iar acest lucru duce, în timp, la deteriorare cognitivă și alte simptome de Alzheimer.
De atunci, se vehiculează tot mai des ipoteza conform căreia boala Alzheimer este o formă de diabet care afectează creierul. Deocamdată, organizațiile medicale nu recunosc diabetul de tip 3 ca o formă distinctă de diabet, iar medicii nu îl folosesc ca diagnostic clinic.
Diabetul de tip 3 este diferit de diabetul de tip 3c, cunoscut și sub numele de diabet pancreatogen, potrivit Alzheimer's Research Association. Diabetul de tip 3c este declanșat de pancreatită sau de excizia chirurgicală a pancreasului și este complet diferit de Alzheimer.
Cauzele diabetului de tip 3
În ultimii ani, tot mai multe studii au evidențiat o legătură directă între rezistența la insulină a celulelor nervoase și deteriorarea cognitivă. Insulina este un hormon produs de pancreas care facilitează intrarea glucozei din sânge în celule.
Multă vreme s-a crezut că insulina nu are un rol important în funcționarea creierului. Însă, cercetările din ultimele decenii au arătat că ea influențează într-o mare măsură activitatea cerebrală, ajutând neuronii să utilizeze glucoza, principala lor sursă de energie.
Când neuronii dezvoltă rezistență la insulină, capacitatea lor de a utiliza glucoza scade semnificativ, ceea ce afectează conexiunile dintre neuroni (sinapse) și, în cele din urmă, apare moartea celulară.
Totodată, în creier se formează plăci de beta-amiloid, caracteristice bolii Alzheimer. Aceste aglomerări de proteine au un efect toxic asupra neuronilor și perturbă comunicarea dintre ei.
Factorii de risc pentru diabetul de tip 3
Prediabetul și diabetul de tip 2 sunt doi factori de risc majori pentru boala Alzheimer. Studiile au arătat că persoanele diagnosticate cu aceste afecțiuni au un risc cu 60% mai mare de a dezvolta Alzheimer sau o altă formă de demență.
Potrivit unor cercetători, este posibil ca o parte dintre cazurile de Alzheimer să fie, de fapt, consecința diabetului care, de-a lungul timpului, a afectat creierul și funcțiile sale.
Glicemia crescută produce inflamație în corp, iar aceasta deteriorează inclusiv neuronii și vasele de sânge din creier, contribuind astfel la apariția bolii Alzheimer. De asemenea, inflamația poate face celulele rezistente la insulină. Totodată, nivelul ridicat al zahărului în sânge favorizează acumularea plăcilor de beta-amiloid care împiedică celulele nervoase să „comunice” între ele.
Alți factori care ar putea crește riscul de diabet de tip 3 includ:
- Predispoziția genetică. Un istoric familial de Alzheimer sau diabet poate crește riscul de diabet de tip 3;
- Etnia și rasa. Studiile susțin că riscul de demență este mai mare la persoanele de origine afro-americană și hispanică;
- Lipsa activității fizice. Sedentarismul afectează sănătatea metabolică și cognitivă;
- Stresul cronic. Când persistă în organism, hormonii de stres precum cortizolul pot crește rezistența la insulină a celulelor, inclusiv a neuronilor;
- Alimentația bogată în calorii, zahăr și grăsimi, dar săracă în fibre. Aceasta crește riscul de diabet și, implicit, de deteriorare cerebrală.
Simptomele diabetului de tip 3
Simptomele asociate acestei forme de diabet sunt asemănătoare cu cele ale demenței Alzheimer și includ:
- Pierderi de memorie care afectează activitățile zilnice;
- Confuzie legată de timp sau de loc;
- Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare;
- Rătăcirea frecventă a obiectelor personale;
- Schimbări de dispoziție și de personalitate;
- Judecată slabă (decizii neinspirate sau periculoase);
- Pierderea capacității de a lua decizii;
- Retragerea din activitățile profesionale și/sau sociale.
Diagnosticul diabetului de tip 3
Diabetul de tip 3 nu este recunoscut ca diagnostic oficial în practica medicală. Nu există teste specifice sau criterii standardizate pentru această formă de diabet asociată cu boala Alzheimer.
Diagnosticul se bazează pe identificarea simptomelor de demență, prin anamneză, teste neurologice și investigații imagistice. De asemenea, analiza lichidului cefalorahidian poate fi utilizată pentru a depista indicatori specifici bolii Alzheimer.
Dacă ai simptome de diabet de tip 2 și Alzheimer, dar nu ai fost diagnosticat cu niciuna dintre aceste afecțiuni, medicul îți poate recomanda un test de glicemie a jeun și un test al hemoglobinei glicozilate (HbA1c), conform Healthline.
Dacă ai deja diabet de tip 2, este important să începi tratamentul cât mai curând posibil. Tratarea diabetului de tip 2 poate reduce deteriorarea creierului și încetini evoluția bolii Alzheimer.
Citește și: 7 nutrienți care te ajută să reduci inflamația din organism. Ce să mănânci zilnic
Tratamentul diabetului de tip 3
Nu există o terapie specifică pentru diabetul de tip 3. Tratamentul vizează prediabetul, diabetul de tip 2 și/sau ameliorarea simptomelor de Alzheimer. Opțiunile terapeutice disponibile în prezent nu vindecă demența, dar poate încetini progresia ei.
Tratamentul bolii Alzheimer implică o combinație de medicamente și intervenții non-farmacologice:
- Inhibitori de colinesterază (donepezil, rivastigmină, galantamină), care pot îmbunătăți comunicarea între neuroni și atenua temporar simptomele legate de memorie și gândire;
- Antagoniști ai receptorilor NMDA (memantină), care ajută la reglarea activității glutamatului, un neurotransmițător implicat în învățare și memorie;
- Anticorpi monoclonali (lecanemab, aducanumab), care acționează asupra plăcilor de beta-amiloid și reduc acumularea lor în creier;
- Terapie cognitivă și ocupațională pentru a menține funcțiile mentale și autonomia zilnică;
- Activitate fizică regulată pentru îmbunătățirea circulației cerebrale;
- Alimentație echilibrată - dieta mediteraneană și dieta MIND s-au dovedit benefice pentru sănătatea creierului;
- Gestionarea stresului și suport emoțional.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.